Atunci a venit pe lume prima noastră binecuvântare: David!
vineri, 14 decembrie 2018
Aniversare David
Îmi aduc aminte de emoțiile intense și bucuria trăite în urmă cu 10 ani pe holurile unui spital din Baia Mare.
Atunci a venit pe lume prima noastră binecuvântare: David!
Atunci a venit pe lume prima noastră binecuvântare: David!
sâmbătă, 14 octombrie 2017
La plecarea fratelui pastor Victor Opriș
În ultimele zile mi-am reamintit de tristețea pricinuită de plecarea din această lume a bunicului meu. Speranța revederii mi-a fost alin...
Doresc ca Dumnezeu să mângâie și să întărească familia Opriș în aceste clipe grele.
miercuri, 24 august 2016
Evozon Systems SRL Cluj-Napoca
În urmă cu 3 luni de zile am făcut un pas important în viața și cariera mea.
M-am mutat din Satu Mare în Cluj-Napoca, pentru că Dumnezeu a făcut minunea de a primi un loc de muncă care se potrivește foarte bine cu experința și profilul meu.
Firma se numește Evozon Systems și eu fac parte din echipa care implementează soluția ERP Microsoft Dynamics NAV.
P.S.
Nu am mai scris pe acest blog de peste 2 ani de zile.
Am considerat potrivit să revin cu această noutate.
M-am mutat din Satu Mare în Cluj-Napoca, pentru că Dumnezeu a făcut minunea de a primi un loc de muncă care se potrivește foarte bine cu experința și profilul meu.
Firma se numește Evozon Systems și eu fac parte din echipa care implementează soluția ERP Microsoft Dynamics NAV.
P.S.
Nu am mai scris pe acest blog de peste 2 ani de zile.
Am considerat potrivit să revin cu această noutate.
sâmbătă, 5 aprilie 2014
Ema la 6 luni
Au trecut repede 6 luni!...
6 luni în care El ne-a binecuvântat în mod special și prin acest copilaş, o fetiță minunată pe care, noi toţi 4, o iubim mult, mult, mult...
vineri, 28 martie 2014
Felicitare 8 Martie 2014
A trecut exact 1 an de inactivitate pe blog.
Să vedem care a fost ultimul subiect de anul trecut... :)
Între timp, am mai primit o binecuvântare:
Să vedem care a fost ultimul subiect de anul trecut... :)
Între timp, am mai primit o binecuvântare:
joi, 28 martie 2013
miercuri, 13 martie 2013
marți, 25 decembrie 2012
Cum ne putem distruge sărbătorile?
Există cel puţin două modalităţi. La fel de eficiente.
1. Se ia sărbătoarea şi se umple cu orice altceva în afară de pricina de sărbătoare. Spre exemplu: se iau doi moşi simpatici, se îmbracă eventual în roşu aprins şi sînt instruiţi să sufoce Pruncul. Lîngă acest act, cam violent, admitem, se poate “frumuseţa” totul cu brad, colindeţe din belşug, porc, cornuleţe, ouă roşii (în funcţie de sărbătoare … ). Ideea este să ne “zghihuim” (vorba lui Nea Marcu) “pi tăti coclaurili”, să ne obosim, să ne cheltuim şi să uităm pentru Cine şi Ce sărbătorim. Am făcut-o şi pe asta!
2. A doua modalitate, la fel de sigură şi eficientă: distrugem tot. Radical. Scăpăm de toate, de orice simbolism şi punem Crăciunul în iunie (cînd, după unii cercetători, se pare că a fost chiar data Întrupării). Nu tu porc, nu tu brad, nici cozonaci, dar nici tu suport anamnetic pentru nimic. Îhî! Am făcut-o şi pe asta. De doi ani n-am luat brad, nici cadouri într-un an, nimic. Să vedem cum e. Interesant să mergi contracurentului, dar uneori obositor şi cu siguranţă devine plictisitor după o vreme.
Între acestea două ne mişcăm extrem de greu şi periculos. Ca evanghelici radicali, istoric vorbind, ne-am poziţionat spre purişti, fără niciun fel de sărbători şi obiceiuri în afară de cele biblice. Cu timpul, sub efectul de pendul şi sub presiunea culturii în care trăim, am migrat spre cealaltă extremă. Avem sărbători la fel de împopoţonate ca şi ceilalţi (dar nu uităm să-i condamnăm că “ei bea şi nu ştie ce-i Crăciunu”) şi ieşim din ele la fel de obosiţi şi goliţi sufleteşte, dar nu mahmuri, e adevărat. Sau cine ştie?
Ce vom face? Să revenim la “credinţa cea veche şi de demult”? Este o naivitate şi o falsă soluţie.
Măcar adventiştii sînt consevenţi. Au un fel de sărbătoare de Crăciun, conştienţi fiind, poate mai conştienţi decît cei care fac parte din cultele penticostal sau baptist, că avem de-a face cu o adaptare culturală, cu un transfer.
Vom continua să trăim din ce în ce mai împovăraţi de obiceiuri pe care nu le mai înţelegem? Spiritul protestant a întrebat întotdeauna DE CE? E BIBLIC? E UTIL?
Poate că o posibilă soluţie este conservarea anumitor sărbători (să spunem…cele legate de viaţa lui Isus şi atît) şi răscumpărarea lor (dacă se poate fără prea multe cumpărături!).
Cum? Cum vom trece această sărbătoare pe linia foarte îngustă care desparte dezastrul de catastrofă? Cum ne vom salva sărbătoarea?
O idee? Poate că acum, cînd se cîntă tot mai multe colinde, tocmai acum avem nevoie de linişte!
Cineva spunea: I WANT A SILENT NIGHT! cu accent pe SILENT!
Articol preluat de pe www.mariuscruceru.ro
1. Se ia sărbătoarea şi se umple cu orice altceva în afară de pricina de sărbătoare. Spre exemplu: se iau doi moşi simpatici, se îmbracă eventual în roşu aprins şi sînt instruiţi să sufoce Pruncul. Lîngă acest act, cam violent, admitem, se poate “frumuseţa” totul cu brad, colindeţe din belşug, porc, cornuleţe, ouă roşii (în funcţie de sărbătoare … ). Ideea este să ne “zghihuim” (vorba lui Nea Marcu) “pi tăti coclaurili”, să ne obosim, să ne cheltuim şi să uităm pentru Cine şi Ce sărbătorim. Am făcut-o şi pe asta!
2. A doua modalitate, la fel de sigură şi eficientă: distrugem tot. Radical. Scăpăm de toate, de orice simbolism şi punem Crăciunul în iunie (cînd, după unii cercetători, se pare că a fost chiar data Întrupării). Nu tu porc, nu tu brad, nici cozonaci, dar nici tu suport anamnetic pentru nimic. Îhî! Am făcut-o şi pe asta. De doi ani n-am luat brad, nici cadouri într-un an, nimic. Să vedem cum e. Interesant să mergi contracurentului, dar uneori obositor şi cu siguranţă devine plictisitor după o vreme.
Între acestea două ne mişcăm extrem de greu şi periculos. Ca evanghelici radicali, istoric vorbind, ne-am poziţionat spre purişti, fără niciun fel de sărbători şi obiceiuri în afară de cele biblice. Cu timpul, sub efectul de pendul şi sub presiunea culturii în care trăim, am migrat spre cealaltă extremă. Avem sărbători la fel de împopoţonate ca şi ceilalţi (dar nu uităm să-i condamnăm că “ei bea şi nu ştie ce-i Crăciunu”) şi ieşim din ele la fel de obosiţi şi goliţi sufleteşte, dar nu mahmuri, e adevărat. Sau cine ştie?
Ce vom face? Să revenim la “credinţa cea veche şi de demult”? Este o naivitate şi o falsă soluţie.
Măcar adventiştii sînt consevenţi. Au un fel de sărbătoare de Crăciun, conştienţi fiind, poate mai conştienţi decît cei care fac parte din cultele penticostal sau baptist, că avem de-a face cu o adaptare culturală, cu un transfer.
Vom continua să trăim din ce în ce mai împovăraţi de obiceiuri pe care nu le mai înţelegem? Spiritul protestant a întrebat întotdeauna DE CE? E BIBLIC? E UTIL?
Poate că o posibilă soluţie este conservarea anumitor sărbători (să spunem…cele legate de viaţa lui Isus şi atît) şi răscumpărarea lor (dacă se poate fără prea multe cumpărături!).
Cum? Cum vom trece această sărbătoare pe linia foarte îngustă care desparte dezastrul de catastrofă? Cum ne vom salva sărbătoarea?
O idee? Poate că acum, cînd se cîntă tot mai multe colinde, tocmai acum avem nevoie de linişte!
Cineva spunea: I WANT A SILENT NIGHT! cu accent pe SILENT!
Articol preluat de pe www.mariuscruceru.ro
sâmbătă, 6 octombrie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)