Nu pot să uit primul meu calculator personal.
Eram elev la Colegiul "Mihai Eminescu" la profilul Informatică şi în vacanţa dintre clasele a X-a si a XI-a părinţii mi-au cumpărat primul meu calculator personal. Prietenul meu, Laurenţiu, îşi cumpărase cu câteva luni mai devreme un calculator din Ungaria şi el m-a influenţat în această alegere şi am făcut şi eu la fel. Pe atunci era problemă cu vămuirea, dar totuşi, trăim în România, ţara tuturor posibilităţilor, nu-i aşa? :) am rezolvat cu vama cu ajutorul unei MICI atenţii...
Nici în ziua de azi nu-mi vine să cred că am plătit aproape 2.000 DM (pe atunci marca germană era la cârmă, cel puţin în zona noastră) pentru un Intel Pentium I 166 Mhz, nici măcar nu era MMX, pentru că acela era mult prea scump. Laurenţiu îşi cumpărase cu câteva luni mai devreme un Pentium I la 120 Mhz. Aveam un HDD de 2 GB, ceva de necrezut pe vremea aceea, deoarece cele mai mari HDD-uri ale colegilor erau de 480 MB ... Eu aveam 16 MB RAM şi ca şi cireaşa de pe vârful tortului aveam o placă video S3 de 2 MB, pe când colegii aveau plăci video pe 512 KB. Am ales un CDROM LiteOn pentru preţul mai mic şi un monitor LG de 14" care suporta 1024*768 la 75 Hz.
Primele 2 zile am scris la comenzi DOS de m-am rupt. Nu aveam încă Norton Commander, nu aveam nici Windows, versiunea 3.1 pe atunci.
Dar, a doua zi, a venit un coleg de clasă, Pop Răzvan împreună cu Laurenţiu şi mi le-au instalat pe toate ...
Eram bucuros nevoie mare, vreo 4-5 zile nici nu prea am dormit, ştiam că urma să plec într-o tabără şi de aceea am recuperat dinainte timpul în care aveam să fiu despărţit de calculatorul meu...
:)) Am ramas "WOW" cand am citit specificatiile PC-ului. Pentru noi, generatia tanara, este greu de crezut ca pentru un asemenea PC poti sa ai o asa mare satisfactie... Interesant...
RăspundețiȘtergere